Conferinţa teologică cu genericul "Mărturisirea credinţei: între dragoste şi toleranţă" - 9 Februarie 2010 - Biblioteca ortodoxă digitală VIOSTIL













Recomandă-ne
Meniu
Căutare aici
Forma de intrare
Linkuri utile


Articole recente
[29.03.2014]
Să aducem bucuria Învierii lui Hristos celor mai trişti ca n...
[02.01.2014]
Daruri de Craciun 6
[24.02.2013]
Codexul Imparatesei Teodora
[11.02.2013]
Soborul Sfinţilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Cu...
[02.02.2013]
Cuvinte pentru o bună vieţuire - Sf. Maxim Mărturisitorul
[01.02.2013]
Sfantul Eftimie cel Mare
[01.02.2013]
Ura se naste prin pomenirea raului!-Sf.Macarie cel Mare
[19.01.2013]
Botezul Domnului - Boboteaza
[25.12.2012]
Sfântul Ierarh Spiridon al Trimitundei, mare făcător de minu...
[19.12.2012]
Mos Nicolae
[18.12.2012]
De Crăciun dăruieşte bucurie!
[21.09.2010]
Nasterea Maicii Domnului
[18.09.2010]
În biserici Te voi binecuvânta, Doamne!
[30.07.2010]
Pomenirea Sfintei Marei Muceniţe Marina
[28.07.2010]
„Zoia cea de piatră”: o minune din zilele noastre a Sfântulu...
[01.06.2010]
Istoria Sfintei Noii Mănastiri Neamţului, care se află în Ba...
[20.03.2010]
Să ajutăm copiii cu deficienţe de auz!
[12.02.2010]
Apariţie editorială: "Mitropolitul Visarion Puiu: Viaţa şi o...
[09.02.2010]
Puterea Rugăciunii și Oamenii de Știință!…
[09.02.2010]
Cum ierarhizăm prioritățile în viața noastră…(pildă)
Arhivă
Calendar
«  Februarie 2010  »
LnMaMrJViSbDu
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
Imagini recente
Home » 2010 » Februarie » 9 » Conferinţa teologică cu genericul "Mărturisirea credinţei: între dragoste şi toleranţă"
Conferinţa teologică cu genericul "Mărturisirea credinţei: între dragoste şi toleranţă"
10:47
La data de 8 februarie,  imensa sală a Palatului Naţional din Chişinău s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru cei aproape 3000 de creştini care au venit să asculte participanţii la Conferinţa Teologică cu genericul „MĂRTURISIREA CREDINŢEI: între dragoste şi toleranţă" dedicată Zilei de Prăznuire a Noilor Mucenici şi Mărturisitori, care s-a bucurat de prezenţa mai multor teologi şi duhovnici din Republica Moldova, România, Rusia şi Ucraina, printre care: Prot. Mitr. Vasile Ciobanu, parohul Bisericii "Sf. Nicolae" din s. Costeşti, r. Ialoveni,  Alexei Galiţ, decanul Facultăţii de Teologie din Chişinău, Danion Vasile, teolog, România şi alţii.

Lucrările conferinţei au început cu binecuvântarea şi cuvântul de salut al Înalt Prea Sfinţitului Mitropolit Vladimir: „„Poruncă nouă vă dau vouă: să vă iubiţi unii pe alţii", zice Mântuitorul Hristos. Dacă ar fi să ne întrebe un aborigen de pe o insulă rătăcită în ocean să-i spunem într-un cuvânt cei aceea Evanghelie, cred că acel cuvânt ar fi „dragoste". Toată Sf. Evanghelie de la început până la sfârşit este despre dragoste. Despre dragostea lui Dumnezeu pentru om şi despre dragostea omului pentru Dumnezeu.

Dumnezeu, dorind izbăvirea omului, L-a trimis pe Fiul Său cel iubit ca să-l scoată prin jertfa Sa de pe Cruce din tirania blestemului, păcatului şi a morţii şi să-i deschidă calea spre rai. Iar calea spre rai este cea a sfinţeniei şi nicidecum calea păcatului. Pentru că după cum spune Sf. Ap. Pavel: „noi nu (mai) suntem ai noştri, ci ai lui Dumnezeu, căci toţi suntem răscumpăraţi de El prin sângele sau prin jertfa lui Iisus Hristos. De aceea, avem obligaţia să cinstim si să respectăm trupul nostru, împreună cu duhul, slăvind în felul acesta pe Dumnezeu, căci şi trupul şi duhul sunt ale lui Dumnezeu'' (I Corinteni 6, 19).

Aşadar, noi suntem chemaţi, ocolind ispitele care vin de la trup, de la lume şi de la diavol, să ne sfinţim şi sufletul, şi trupul. Şi dacă pe vremuri, omul ispitit de glasul amăgitor al lumii, îşi găsea refugiu şi salvare în trăirea bisericească, în familia şi în casa sa, azi, noile tehnologii omniprezente peste tot (televizorul, calculatorul), zi şi noapte îl bombardează pe bietul om (mai ales pe cel neîmbisericit) cu ispitele vechi, îmbrăcate în straie noi.

Azi lupta pentru sufletul omului nu se mai dă în stadioanele cu lei, ci chiar în casa lui, în inima lui. Şi dacă leii de demult sfâşiau trupul creştinului, iar de suflet nu se atingeau, azi leii viciilor şi ai patimilor atacă înseşi fiinţa omului. Televizorul, prezent în fiecare casă, a devenit învăţătorul tiranic al posesorului său. El îi dictează autoritar şi fără sfială ce e bine şi ce e rău. Şi o face desigur în duhul lumii acesteia rătăcite şi înstrăinate de adevărul şi frumuseţea lui Dumnezeu. Şi tot el îi cântă despre toleranţă, această haina croită în stil modern, care are menirea să acopere urâţenia şi spurcăciunea păcatelor vechi.

Să nu tolerezi azi cu viciile aduse de aiurea, înseamnă să fii înapoiat, rămas în urmă de progres. Pentru a fi moderni, şi în pas cu lumea azi ni se cere nici mai mult, nici mai puţin - să tolerăm păcatul. Adică toate păcatele care îl îndepărtează pe om de Dumnezeu: homosexualitatea, prostituţia, narcomania, avortul, pedofilia, eutanasia etc. ascunse sub umbrela toleranţei să le primim în casa noastră şi să le găzduim. Toată lumea e chemată să afirme că ce era până ieri păcat, care duce la iad şi moarte veşnică, începând de azi nu mai este păcat, ci o altă realitate, fără consecinţe pentru mântuirea sufletului.

Adevăratul creştin, prin definiţie, nu poate fi tolerant păcatului, pentru că atunci devine trădător al lui Hristos şi se face adept al diavolului. Noi nu-i urâm şi nu-i osândim pe fraţii noştri căzuţi în diferite patimi şi neputinţe trupeşti sau sufleteşti, dar urâm şi osândim păcatul. Dragostea adevărată nu este anemică, tolerând răul, ci - luptătoare pentru tot ce este adevărat, bun şi frumos. Ea luptă pentru apărarea aproapelui. Ea doreşte fierbinte ca orice om să dobândească viaţa cea veşnică. Mântuirea sufletului însă este imposibilă atâta timp cât fratele nostru se află sub tirania păcatului, conştient sau inconştient de aceasta. Şi dacă, dorind a părea buni şi toleranţi, vom tăgădui scârboşenia păcatului şi pericolul care îl paşte pe fratele nostru, vom deveni complici ai ucigătorului de suflet. Adevărata dragoste suferă pentru aproapele, ia atitudine şi nu-l lasă pradă vrăjmaşilor.

Toleranţa, propagată azi de pe tribune, este lipsită de dragoste şi este plină de ură. Ea este doar paravanul după care se ascunde iadul întreg cu toate perversiunile şi necurăţeniile lui.

„Doamne, luminează-mi mintea pe care a întunecat-o pofta cea rea", ne rugăm noi zilnic, pe când aţa-zisă toleranţă nu numai că cheamă pofta cea rea, dar o şi răspândeşte ca pe un virus contagios, făcându-i publicitate. Pentru a înţelege mai bine la ce ne îndeamnă toleranţa vă propun un exemplu. Imaginaţi-vă că în prezenţa Dumneavoastră sunt chinuiţi şi schingiuiţi copiii şi soţia? Ce veţi face? Veţi asista indiferent fără a lua măsuri, dând dovadă de toleranţă faţă de criminali şi strângând neputincios pumnii? Sau veţi alege dragostea care îşi pune sufletul pentru aproapele?

Or, în cazul când se răsădesc aşa păcate ca prostituţia, homosexualismul, uciderea de prunci, narcomania, când este atacată însăşi fiinţa neamului nostru, sufletul lui, noi să rămânem indiferenţi, să stăm şi să privim de departe fără a ne ridica glasul şi a zice tare şi răspicat: „Nu"? Să ne ferească Dumnezeu de această stare.

Suntem urmaşii lui Hristos şi suntem chemaţi la sfinţenie, la viaţă curată, la rugăciune şi post, veghe şi nevoinţă întru numele Domnului. Şi trebuie să fim tari şi înţelepţi pentru a nu permite ca bombonica toleranţei europene să ne momească fraţii şi surorile noastre, copiii şi nepoţii, tot neamul nostru ortodox spre iad, ci să spunem lucrurilor pe faţă. Fiindcă dacă azi vom tăcea şi nu ne vom apăra valorile ortodoxe şi sufletele copiilor noştri, mâine vom da seama înaintea lui Dumnezeu, Care ne-a vorbit prin Sf. Ap. Pavel, zicând: ''Nu vă amăgiţi. Nici desfrânaţii, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malachienii, nici sodomiţii ...nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu'' (I Corinteni 6, 9-10). "

După binecuvântarea Arhiereului, a luat cuvântul teologul român Danion Vasile. Domnul Danion este bine cunoscut creştinilor dreptmăritori din Republica Moldova, mai ales tinerilor, având deja câteva conferinţe susţinute anterior la Chişinău. Acesta a dat o foarte frumoasă definiţie dragostei creştine, exemplificând-o prin gestul lui Valeriu Gafencu, unul dintre deţinuţii închisorilor comuniste din România care nu a pregetat să dea propriile medicamente unui pastor evreu, în persoana lui Richard Wurmbrand. Asta conform teologului român, acesta este poate unul dintre cele mai bune exemple ale dragostei unui creştin ortodox: să-ţi ajuţi semenul chiar dacă este încă departe de Credinţa cea Adevărată.

Cel mai important detaliu al conferinţei de astăzi este faptul, că toţi vorbitorii indiferent de barierele lingvistice şi teritoriale, au vorbit în unison, completându-se în deplină armonie reciprocă, despre felul cum trebuie creştinul să-L iubească pe Dumnezeu, pe aproapele, pe duşman şi pe cel căzut în păcat.

Printre subiectele abordate, s-a atins şi dureroasa temă a avortului, motivele care împing femeile să facă acest gest ne-creştin şi inuman dar şi modalităţi de prevenire a acestei crime, iarăşi aplicând principiile dragostei creştine.

De un real folos pentru public a fost şi multitudinea pildelor date de către teologi şi slujitori din vieţile sfinţilor, adevărate perle repere de trăire a Învăţăturii Hristice.

De notat faptul că între public şi vorbitori s-a creat o interacţiune datorită posibilităţii celor din sală de a adresa întrebări celor care au luat cuvântul. Astfel, foarte mulţi creştini au putut afla răspunsuri la diferite întrebări cu caracter teologic.

Spre final, organizatorii au mulţumit tuturor participanţilor pentru receptivitatea lor şi tuturor creştinilor pentru că au onorat cu prezenţa acest important eveniment de suflet.

_____________________________________________________________________________

 

 

 

 

www.mitropolia.md

Categorie: Evenimente/Noutati | Просмотров: 2120 | Autor: viostil
Radio LOGOS
Calendar ortodox
RSS Logos.md
Statistică


Online total: 1
Oaspeţi 1
Utilizatori 0


Check google pagerank for viostil.moy.su
Flag Counter
Copyright Viostil © 2017