Recomandă-ne
Meniu
Căutare aici
Forma de intrare
Linkuri utile


Articole recente
[29.03.2014]
Să aducem bucuria Învierii lui Hristos celor mai trişti ca n...
[02.01.2014]
Daruri de Craciun 6
[24.02.2013]
Codexul Imparatesei Teodora
[11.02.2013]
Soborul Sfinţilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Cu...
[02.02.2013]
Cuvinte pentru o bună vieţuire - Sf. Maxim Mărturisitorul
[01.02.2013]
Sfantul Eftimie cel Mare
[01.02.2013]
Ura se naste prin pomenirea raului!-Sf.Macarie cel Mare
[19.01.2013]
Botezul Domnului - Boboteaza
[25.12.2012]
Sfântul Ierarh Spiridon al Trimitundei, mare făcător de minu...
[19.12.2012]
Mos Nicolae
[18.12.2012]
De Crăciun dăruieşte bucurie!
[21.09.2010]
Nasterea Maicii Domnului
[18.09.2010]
În biserici Te voi binecuvânta, Doamne!
[30.07.2010]
Pomenirea Sfintei Marei Muceniţe Marina
[28.07.2010]
„Zoia cea de piatră”: o minune din zilele noastre a Sfântulu...
[01.06.2010]
Istoria Sfintei Noii Mănastiri Neamţului, care se află în Ba...
[20.03.2010]
Să ajutăm copiii cu deficienţe de auz!
[12.02.2010]
Apariţie editorială: "Mitropolitul Visarion Puiu: Viaţa şi o...
[09.02.2010]
Puterea Rugăciunii și Oamenii de Știință!…
[09.02.2010]
Cum ierarhizăm prioritățile în viața noastră…(pildă)
Arhivă
Calendar
«  Octombrie 2007  »
LnMaMrJViSbDu
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031
Imagini recente
Home » 2007 » Octombrie » 28 » Despre avorturi. par. Ilie Cleopa
Despre avorturi. par. Ilie Cleopa
01:58
Despre avorturi

Oare mama sa mai fie
Aceea ce-si omoara fiii?
Care fiara vreodata
Si-a omorât a sa fata?

Nici o fiara, tu sa stii,
Nu-si omoara ai sai fii,
Numai mama cea crestina
S-a facut ca o haina.

Este mai rea ca o fiara,
E de plâns si de ocara
Ca ea îsi omoara fiii
Si este vas al urgiei.

A lui Dumnezeu urgie
O va munci pe vecie
Ca pe pruncii ei cei vii
Ea i-a dat la casapii.

Pe la doctori i-a ucis,
Cu gheena ea s-a aprins
Ca nevinovatii prunci
I-a supus la grele munci

Spre a fi taiati bucati
Si aruncati prin galeti.
Vai si-amar de-acele mame
Ce si-au mâncat a lor carne.

Nu carne de dobitoc
Care se frige la foc,
Ci carne de oameni vii,
De nevinovati copii.

Sa stiti voi, mame nebune,
Ca altfel nu va pot spune,
Care-avorturi ati comis,
De doua ori ati ucis.

Nevinovatilor prunci
Le-ati dat îndoite munci;
Trupul lor nevinovat
În cutit l-ati aruncat.

Sufletul lor chinuit
De lumina l-ati lipsit,
Ca botez n-au apucat
Si-n lumina n-au intrat.

Iar în ziua de apoi
Ei va vor pârâ pe voi,
Ca de viata i-ati lipsit
Si raiul n-au mostenit.

Iar când voi o sa muriti
Iadul o sa-l mosteniti.
Plângeti acum cu amar
Ca sa scapati de tartar.

Cat mai este vreme-acum
Mergeti la duhovnic bun,
Cu lacrimi sa va caiti
Si sa va marturisiti,

C-ati ucis pe-ai vostri fii
Si i-ati omorât de vii,
Cu moartea cea mai amara
Voi i-ati scos din viata afara.

Pruncii cei nevinovati
Stau în bezna aruncati,
Caci mamica lor haina
N-a vrut sa le dea lumina.

Dumnezeu la început,
Pe Eva când a facut,
Cu un nume tainuit
"Viata" pe ea a numit.

Si i-a spus copii sa nasca,
Cu-al ei lapte sa-i hraneasca,
În dureri sa nasca fii,
Spre-a fi mama celor vii.

Iar voi, mamelor nebune,
Moarte semanati în lume,
Din a dracilor povata
Omorâti si nu dati viata.

Diavolul usor va-nseala
Si va prinde cu momeala,
Caci acela la-nceput
Omorâtor s-a facut.

Iara voi lui ati urmat,
Savârsind mare pacat,
Omorând pruncii de vii,
Ducându-i la casapii.

N-ati fost voi izvor de viata,
Ci spre moarte-ati fost povata.
N-ati voit sa nasteti prunci
Si veti primi grele munci.

De aceea voi sa stiti:
Nu puteti femei sa fiti,
Nu sunteti femei de seama,
De nu vreti sa fiti si mama.

Ori paziti voi fecioria
Si lasati casatoria,
Spre a fi femei alese
Si a Domnului mirese.

De nu-ti place fecioria,
Sa iubesti casatoria,
Sa duci sarcina de mama,
Sa fii femeie de seama.

Sa nu te faci roaba placerii
Si unealta desfrânarii,
Ci a nasterii durere
Sa o primesti cu placere.

Ca pedeapsa vei avea
Si de iad nu vei scapa
Porunca de n-o pazesti
Si de nasteri te feresti.

A te mântui doresti,
Durerea sa o primesti.
Durerea-ti aduce tie
Cereasca împaratie.

De-ai ucis baiat sau fata
Ce ar fi trait odata
Poate ar fi fost un om vestit
Ce pe multi ar fi izbavit.

Poate-un împarat sau domn
Sau vreun sfânt sau mare om,
Care, de s-ar fi rugat,
Suflete ar fi salvat,

Pe multi ar fi mântuit,
Chiar din focul cel cumplit,
Pe multi ar fi ajutat
Sa aiba sufletul curat,

Iar de-ar fi fost el un sfânt
Si om tare la cuvânt,
Prin ale sale cuvinte
Pe multi lumina la minte,

Spre-a întoarce la lumina
Si la vesnica odihna,
Si a le fi spre lamurire
Spre vesnica fericire.

Mama, mama blestemata,
Ai gândit tu vreodata,
Când îti ucideai copiii,
Ca acestia au sa-nvie

În ziua cea de apoi,
Când vom învia si noi,
Si-au sa-ti ceara socoteala
Pentru moartea lor amara?

Pentru ca tu i-ai ucis
Si-n întuneric i-ai trimis.
Atunci ei te vor mustra
Si-asa te vor întreba:

"Cum ai îndraznit tu, mama,
Mama cu inima de-arama,
Ca sa ne ucizi pe noi
Si sa ne dai la gunoi?

N-ai gândit tu oare-atunci
Ca în iad sunt grele munci
Pentru cei rau ucigasi
Care ucid copilasi?

N-ai crezut ca vede Domnul
Tot ceea ce face omul?"
Vei da seama ce-ai facut
Si câti copii ai crescut.

Ai ales numai placerea
Si ai ocolit durerea,
Dar la judecata atunci
O sa ai amare munci.

Si pentru a ta placere
Tu vei merge în durere
Si-a lui Dumnezeu mânie
Te va duce la pieire,

În iad te vei osândi,
Munca o vei dobândi,
De nu te vei pocai
Si nu te vei spovedi.
Просмотров: 1096 | Autor: viostil | Raiting: 1.0/1 |
Radio LOGOS
Calendar ortodox
RSS Logos.md
Statistică


Online total: 1
Oaspeţi 1
Utilizatori 0


Check google pagerank for viostil.moy.su
Flag Counter
Copyright Viostil © 2024