Voia Tatalui
E voia Tatalui în toate câte sînt;
din fir de iarba pâna-n fir de stele,
e voia Lui cea sfânta-n toate cele
din cer, din leagan, lut, si din mormânt -
E voia Lui în toate câte cer
Samânta vietii, hrana ei pe lume;
E voia Lui în fiecare nume
De pe pamânt, din mare, si din cer -
E voia Lui în viscol si în ger,
E voia Lui în ploaie si ninsoare,
E voia Lui în lumea de sub cer,
În orisice cuvânt, si tot ce doare -
Si noi de-aceea suntem: sa slavim
Aceasta voie, cu al nostru sânge,
Cu lacrima din ochiul care plânge,
Cu tot ce-avem mai scump, cu ce iubim -
Cu tot ce ne-ncovoaie si ne frânge,
Cu tot ce pretuim, sa-Ti multumim...
|