Iisuse către-amurgu-acest de veac
Ai ridica tiranii din mormânt
Învăţul să ne fie-n veci de leac
De-ai mai veni gândesc în orice zi
Din cerul tău îndepărtat de mine
Sufletu-n lume poate s-ar trezi
Şi ura i s-ar spulbera din vine
De-ai mai veni o dată-ntre mireni
Cum ai sosit în timpul legendar
Poate-am porni cu Tine spre Eden
Şi-n pasul Tău am crede ca-ntr-un har
Dacă-ai veni... Aşa ba ici ba colo
Tot auzim că-au fost din alte ceruri
Trimişii altor lumi... Mă rog, Apollo
Veghează calea aspră spre-adevăruri
Au nu ni-i dat a ne-ndrepta din fire?
Sau crucea ta bătută-n cuie plânge
Şi lacrimile-ţi sfârâie-n privire
Şi deznădejdea-ţi nu mai are sânge?
Dacă-ai veni o dată cu văzutul
Mult te-ai mira cum ne-am sălbătăcit
Şi-a doua oară te-ar durea iar Lutul
Din care Dumnezeu ne-a-nchipuit...
Înzăpezit ca florile de nuferi
Ce apelor se-nchină înadins
Mi te închipui că-ai putea să suferi
Pentru o Lume oarbă ce te-a-nvins
Altă scăpare nu avem de ceaţă
Decât aceea de-a râvni sireci
Păcatele-a ne ispăşi de-o viaţă
Urcând spre tine-n beznele de veci
Iubirea Ta... nu moartea-i cea mai grea
Şi numai Ea m-a mântui de chin...
Când din tării se va desprinde-o stea
Şi suferinţa m-a topi deplin...
Aţi intrat ca: Oaspete | Grupul "Oaspete" Salutare Oaspete | RSS
